Hotãrâre nr. 296 din 12/03/2008 – privind analiza cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile

În temeiul art. 108 din Constituþia României, republicatã,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
Art. 1. – (1) Prezenta hotãrâre stabileºte modalitatea de analizã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile.
(2) În condiþiile stabilite de prezenta hotãrâre, analiza prevãzutã la alin. (1) se realizeazã prin utilizarea metodelor de separare manualã, separare chimicã sau o combinaþie a acestora.
Art. 2. – Pregãtirea epruvetelor ºi a eºantioanelor de încercare se realizeazã conform prevederilor anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.
Art. 3. – În cadrul acþiunilor de control care vizeazã determinarea compoziþiei fibroase a produselor textile introduse pe piaþã în conformitate cu prevederile Hotãrârii Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compoziþiei fibroase ºi etichetarea produselor textile, alcãtuite dintr-un amestec ternar de fibre textile, se aplicã prevederile anexei nr. 1 la prezenta hotãrâre ºi ale anexei nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008.
Art. 4. – În aplicarea prevederilor art. 3 laboratoarele responsabile pentru testarea amestecurilor ternare au obligaþia indicãrii în buletinele de analizã a tuturor elementelor prevãzute la pct. V din anexa nr. 1.
Art. 5. – (1) Analiza cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile este prevãzutã în anexa nr. 1.
(2) Exemple de calcul al procentelor componentelor anumitor amestecuri ternare de fibre folosind unele dintre variantele descrise la pct. I.8.1 din anexa nr. 1 sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Tabelul cu amestecurile ternare tipice care pot fi analizate folosind metodele comunitare de analizã a amestecurilor binare este prevãzut în anexa nr. 3.
Art. 6. – Ministerul Economiei ºi Finanþelor comunicã Comisiei Europene textele principalelor dispoziþii de drept intern pe care le adoptã în domeniul reglementat de prezenta hotãrâre.
Art. 7. – Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
Art. 8. – Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analizã utilizate pentru determinarea ºi verificarea compoziþiei fibroase a produselor textile, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 23 august 2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
*
Prezenta hotãrâre transpune Directiva 73/44/CEE a Consiliului privind armonizarea legislaþiei statelor membre în domeniul analizei cantitative a amestecurilor ternare de fibre, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãþilor Europene seria L nr. 83 din 30 martie 1973.
PRIM-MINISTRU
CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU
Contrasemneazã: ─────────────── Ministrul economiei ºi finanþelor, Varujan Vosganian Preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorilor, Dan Vlaicu Departamentul pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocãnea, secretar de stat
Bucureºti, 12 martie 2008.
Nr. 296.
ANEXA Nr. 1
ANALIZA CANTITATIVÃ
a amestecurilor ternare de fibre
Generalitãþi
Introducere
Metodele de analizã cantitativã a amestecurilor de fibre se bazeazã pe douã procedee: separarea manualã ºi separarea chimicã a tipurilor de fibre.
Separarea manualã a fibrelor trebuie folositã ori de câte ori este posibil, deoarece conduce în general la rezultate mai precise decât metoda chimicã. Ea se poate utiliza pentru toate textilele ale cãror fibre componente nu formeazã un amestec intim, cum este cazul firelor formate din mai multe componente, fiecare dintre ele constituitã dintr-un singur tip de fibrã, sau cazul þesãturilor, la care fibra din urzealã este diferitã de fibra din bãtãturã, ori al tricoturilor care pot fi desfãcute în fire de diferite tipuri.
În general, metodele de analizã chimicã cantitativã se bazeazã pe dizolvarea selectivã a componentelor individuale. Existã 4 variante posibile ale acestei metode:
1. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã un component (a) din prima epruvetã de încercare ºi alt component (b) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Se cântãresc reziduurile insolubile din fiecare epruvetã ºi se calculeazã procentul fiecãruia dintre cele douã componente solubile, pornindu-se de la pierderea de masã respectivã. Procentul celui de al treilea component (c) se calculeazã prin diferenþã.
2. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã un component (a) din prima epruvetã de încercare ºi douã componente (a) ºi (b) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Se cântãreºte reziduul insolubil din prima epruvetã de încercare ºi se calculeazã procentul primului component (a) din pierderea de masã. Se cântãreºte reziduul insolubil din cea de-a doua epruvetã de încercare; acesta corespunde componentului (c). Procentul celui de-al treilea component (b) se calculeazã prin diferenþã.
3. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã douã componente (a) ºi b) din prima epruvetã de încercare ºi douã componente (b) ºi (c) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Reziduurile insolubile corespund componentelor (c) ºi, respectiv, (a). Procentul celui de al treilea component (b) se calculeazã prin diferenþã.
4. Folosindu-se o singurã epruvetã de încercare, dupã îndepãrtarea uneia dintre componente, se cântãreºte reziduul insolubil format de celelalte douã fibre ºi se calculeazã procentul de component solubil din pierderea de masã. Se dizolvã una dintre cele douã fibre din reziduu, se cântãreºte componentul insolubil ºi se calculeazã procentul celui de al doilea component solubil din pierderea de masã.
Când alegerea este posibilã, se recomandã utilizarea uneia dintre primele 3 variante. Când se utilizeazã o analizã chimicã, specialistul care rãspunde de analizã trebuie sã aleagã metodele care folosesc solvenþi ce dizolvã numai fibra sau fibrele selectate, lãsând celelalte fibre intacte.
În anexa nr. 3 este dat ca exemplu un tabel care conþine o serie de amestecuri ternare împreunã cu metode de analizã a amestecurilor binare care, în principiu, pot fi utilizate pentru analiza amestecurilor ternare respective. Pentru a se reduce la minimum posibilitatea erorilor, se recomandã ca, ori de câte ori este posibil, analiza chimicã sã se efectueze folosindu-se cel puþin douã dintre variantele prevãzute mai sus.
Amestecurile de fibre utilizate în timpul prelucrãrii ºi într-o mãsurã mai micã în textilele finite pot conþine materiale nefibroase, cum ar fi grãsimi, ceruri, produºi auxiliari sau materiale solubile în apã, fie de provenienþã naturalã, fie adãugate pentru a facilita prelucrarea. Materialul nefibros trebuie îndepãrtat înainte de analizã. Din acest motiv este prezentatã ºi o metodã de tratare prealabilã pentru îndepãrtarea uleiurilor, grãsimilor, cerurilor ºi a substanþelor solubile în apã. În plus, pentru a le conferi proprietãþi speciale, textilele pot conþine rãºini sau alte produse adãugate. Aceste produse, inclusiv coloranþii, în cazuri excepþionale pot interacþiona cu reactivul ce acþioneazã asupra componentei solubile ºi/sau pot fi parþial ori complet îndepãrtate de cãtre reactiv. Acest gen de produse auxiliare pot genera, în consecinþã, erori ºi deci trebuie îndepãrtate înainte ca eºantionul sã fie analizat. Dacã este imposibil sã se îndepãrteze astfel de produse auxiliare, metodele de analizã cantitativã prin separare chimicã prezentate în anexa nr. 3 nu mai sunt aplicabile.
Colorantul din þesãturile vopsite se considerã parte integrantã a fibrei ºi nu se îndepãrteazã.
Analizele se efectueazã pe baza masei uscate, fiind datã ºi o procedurã de determinare a masei uscate. Rezultatul se obþine aplicându-se masei uscate a fiecãrei fibre reprizele convenþionale prezentate în anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compoziþiei fibroase ºi etichetarea produselor textile.
Înainte de a începe orice analizã trebuie identificate toate fibrele prezente în amestec. În unele metode chimice componentul insolubil dintr-un amestec poate fi parþial dizolvat de reactivul folosit pentru dizolvarea componentului solubil. Acolo unde este posibil trebuie aleºi reactivi care sã aibã efect mic sau care sa nu aibã niciun efect asupra fibrelor insolubile. Dacã pe parcursul analizei se înregistreazã o pierdere de masã, rezultatul trebuie corectat; în acest sens, sunt precizaþi factorii de corecþie. Aceºti factori au fost determinaþi în mai multe laboratoare prin tratarea cu un reactiv corespunzãtor, astfel cum prevede metoda de analizã a fibrelor curãþate prin tratare prealabilã. Aceºti factori de corecþie se aplicã numai fibrelor normale, pentru fibrele degradate înaintea sau în timpul prelucrãrii putând fi necesari factori de corecþie diferiþi. Dacã trebuie folositã cea de a patra variantã, în care o fibrã textilã este supusã acþiunilor succesive a 2 solvenþi, factorii de corecþie trebuie aplicaþi pentru posibilele pierderi de masã ale fibrei pe parcursul ambelor tratamente. Trebuie fãcute cel puþin douã determinãri atât în cazul separãrii manuale, cât ºi în cazul separãrii chimice.
I. Informaþii generale privind metodele de analizã chimicã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre
Informaþii comune tuturor metodelor prezentate pentru analiza chimicã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre
I.1. Sfera ºi domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare a fiecãrei metode de analizã a amestecurilor binare de fibre specificã fibrele pentru care se aplicã metoda (vezi anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile)
I.2. Principiu
Dupã identificarea componentelor unui amestec, materialul nefibros se îndepãrteazã printr-o tratare prealabilã corespunzãtoare ºi apoi se aplicã una sau mai multe dintre cele 4 variante ale procedeului de dizolvare selectivã descris în introducere. Cu excepþia situaþiilor în care aceastã metodã prezintã dificultãþi tehnice, este preferabilã dizolvarea componentului principal al fibrei în aºa fel încât componentul secundar sã fie obþinut ca reziduu final.
I.3. Aparaturã ºi reactivi
I.3.1. Aparatura
I.3.1.1. Creuzete filtrante ºi flacoane de cântãrire suficient de mari pentru a cuprinde astfel de creuzete filtrante sau orice alte aparate care dau rezultate identice
I.3.1.2. Vas de trompã pentru filtrare la vid
I.3.1.3. Exicator conþinând silicagel autoindicator
I.3.1.4. Etuvã ventilatã pentru uscarea epruvetelor la temperatura de 105▫C±3▫C
I.3.1.5. Balanþã analiticã cu o precizie de 0,0002 g
I.3.1.6. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil sã asigure rezultate identice
I.3.2. Reactivi
I.3.2.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40▫C-60▫C
I.3.2.2. Alþi reactivi sunt prevãzuþi în secþiunile corespunzãtoare din textul metodei. Toþi reactivii folosiþi trebuie sã fie puri din punct de vedere chimic.
I.3.2.3. Apã distilatã sau deionizatã
I.4. Atmosfera de condiþionare ºi încercare
Deoarece se determinã masa uscatã, nu este necesarã condiþionarea epruvetelor sau efectuarea analizelor într-o atmosferã condiþionatã.
I.5. Eºantion de încercare de laborator
Din eºantionul global de laborator se prelevã un eºantion de încercare de laborator, care este reprezentativ ºi suficient pentru a furniza toate epruvetele de laborator, fiecare având minimum 1 g.
I.6. Tratarea prealabilã a eºantionului de încercare de laborator
Când în amestec este prezentã o substanþã care nu trebuie luatã în considerare la calculul procentual al fibrelor textile (vezi art. 12 pct. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 527/2007), substanþa respectivã trebuie mai întâi îndepãrtatã printr-o metodã care sã nu afecteze altã fibrã care formeazã amestecul.
În acest sens, materialele nefibroase care pot fi extrase cu eter de petrol ºi apã se îndepãrteazã prin tratarea eºantionului de încercare uscat cu aer într-un extractor Soxhlet cu eter de petrol timp de o orã, la o vitezã de cel puþin 6 cicluri pe orã. Se lasã eterul de petrol sã se evapore din eºantion, dupã care se extrage direct cu apã, prin înmuiere timp de o orã la temperatura camerei, urmatã de înmuiere la temperatura de 65▫C±5▫C timp de încã o orã, agitându-se lichidul din când în când; raportul epruvetã/apã trebuie sã fie 1:100. Se îndepãrteazã apa în exces din eºantion prin stoarcere, extragere prin vidare sau centrifugare ºi apoi se lasã eºantionul sã se usuce la aer.
Când materialul nefibros nu poate fi extras cu eter de petrol ºi apã, el trebuie îndepãrtat înlocuind metoda cu apã, descrisã anterior, cu o metodã corespunzãtoare care sã nu modifice substanþial niciunul dintre componentele fibroase. Totuºi trebuie prevãzut cã, în cazul unor fibre vegetale naturale (de exemplu, iutã, fibrã de nucã de cocos), prin tratarea prealabilã obiºnuitã cu eter de petrol ºi apã, nu se îndepãrteazã toate substanþele naturale nefibroase. Totuºi nu se aplicã o tratare prealabilã suplimentarã decât dacã eºantionul conþine produse de finisare insolubile atât în eter de petrol, cât ºi în apã. Buletinele de analizã trebuie sã includã detalii complete privind metodele de tratare prealabilã folosite.
I.7. Mod de lucru
I.7.1. Instrucþiuni generale
I.7.1.1. Uscarea
Se efectueazã toate operaþiunile de uscare timp de cel puþin 4 ore ºi nu mai mult de 16 ore, la o temperaturã de 105▫C±3▫C, într-o etuvã ventilatã, cu uºa etuvei în permanenþã închisã. Dacã perioada de uscare este mai micã de 14 ore, epruveta trebuie verificatã prin cântãrire pentru a se determina dacã masa ei a rãmas constantã. Masa poate fi consideratã constantã dacã variazã cu mai puþin de 0,05% dupã o perioadã suplimentarã de uscare de 60 de minute.
În timpul operaþiunilor de uscare, rãcire ºi cântãrire trebuie sã se evite manevrarea cu mâinile neprotejate a creuzetelor filtrante, flacoanelor de cântãrire, epruvetelor sau a reziduurilor.
Se usucã epruvetele într-un flacon de cântãrire, pãstrând capacul acestuia alãturi. Dupã uscare, se pune dopul la flaconul de cântãrire înainte de mutarea lui din etuvã ºi se transferã repede în exicator.
Creuzetele filtrante se usucã în flacoane de cântãrire, cu capacul flaconului plasat alãturi în etuvã. Dupã uscare, se pune dopul la flaconul de cântãrire ºi se transferã rapid în exicator.
Când se folosesc alte aparate decat creuzetele filtrante, operaþiunea de uscare în etuvã trebuie efectuatã în aºa fel încât sã asigure determinarea masei uscate a fibrelor fãrã pierderi.
I.7.1.2. Rãcirea
Toate operaþiunile de rãcire se efectueazã în exicator, acesta fiind plasat lângã balanþã, pânã la rãcirea completã a flaconului de cântãrire ºi, în orice caz, nu trebuie sã dureze mai puþin de douã ore.
I.7.1.3. Cântãrirea
Dupã rãcire se efectueazã cântãrirea flaconului de cântãrire în interval de douã minute de la scoaterea acestuia din exicator; cântãrirea se efectueazã cu o precizie de 0,0002 g.
I.7.2. Modul de lucru
Se ia din eºantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã de încercare cu masa de cel puþin 1 g. Se taie firul sau þesãtura în lungimi de aproximativ 10 mm, desfãcute cât de mult este posibil. Se usucã epruveta (epruvetele) în flaconul (flacoanele) de cântãrire, se rãceºte (se rãcesc) în exicator ºi se cântãreºte (cântãresc). Se transferã epruveta (epruvetele) într-un vas (vase) din sticlã de tipul celui indicat în secþiunea corespunzãtoare a metodei comunitare, se recântãreºte(recântãresc) flaconul (flacoanele) de cântãrire imediat ºi se obþine masa uscatã a epruvetei (epruvetelor) prin diferenþã. Se finalizeazã analiza în modul prevãzut la secþiunea corespunzãtoare a metodei aplicabile. Se examineazã reziduul (reduurile) la microscop pentru a verifica dacã prin tratament s-a (s-au) îndepãrtat complet fibra (fibrele) solubilã (solubile).
I.8. Calcularea ºi exprimarea rezultatelor
Se exprimã masa fiecarui component ca procent din masa totalã a fibrelor din amestec. Se calculeazã rezultatul pe baza masei pure uscate, corectatã prin aplicarea:
a) reprizelor convenþionale; ºi
b) factorilor de corecþie corespunzãtori pentru luarea în calcul a pierderilor de materiale nefibroase în timpul tratãrii prealabile ºi analizei.
I.8.1. Calcularea procentelor de masã ale fibrelor uscate pure fãrã a se þine seama de pierderile de masã ale fibrelor în timpul tratãrii prealabile
I.8.1.1. – Varianta 1
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã un component al amestecului dintr-o epruvetã ºi un alt component din a doua epruvetã:
┌ d2 r1 r2 ┌ d2 ┐ ┐P1 % = │ ──── – d2 x ──── + ──── x │ 1 – ──── │ │ x 100 └ d1 m1 m2 └ d1 ┘ ┘ ┌ d4 r2 r1 ┌ d4 ┐ ┐P2 % = │ ──── – d4 x ──── + ──── x │ 1 – ──── │ │ x 100 └ d3 m3 m1 └ d3 ┘ ┘P3 % = 100 – [P1 % + P2 %]
în care:
P1 % – procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetã dizolvatã de primul reactiv);
P2 % – procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul din a doua epruvetã dizolvatã de al doilea reactiv);
P3 % – procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul rãmas nedizolvat în ambele eºantioane);
m1 – masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m2 – masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r1 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului component din primul eºantion cu primul reactiv;
r2 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea celui de al doilea component din al doilea eºantion cu al doilea reactiv;
d1 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în primul eºantion1);
d2 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în primul eºantion1);
d3 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în cel de al doilea reactiv a primului component, nedizolvat în al doilea eºantion1);
d4 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în al doilea eºantion1).
I.8.1.2. Varianta 2
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã un component (a) din prima epruvetã, celelalte douã componente [(b) + (c)] rãmânând ca reziduu, ºi când douã componente [(a) + (b)] se îndepãrteazã din a doua epruvetã de încercare, componentul al treilea (c) rãmânând ca reziduu:
P1 % = 100 – [P2 % + P3 %] d1 ▪ r1 d1P2 % = 100 x ───────── – ──── x P3 % m1 d2 d4 ▪ r2P3 % = ───────── x 100 m2
în care:
P1 % – procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetã dizolvatã în primul reactiv);
P2 % – procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul solubil, în acelaºi timp cu primul component al celei de a doua epruvete, în al doilea reactiv);
P3 % – procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil în ambele epruvete);
m1 – masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m2 – masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r1 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului component din prima epruvetã cu primul reactiv;
r2 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului ºi a celui de al doilea component din a doua epruvetã cu al doilea reactiv;
d1 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în prima epruvetã1);
d2 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetã1);
d4 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în a doua epruvetã1).
I.8.1.3. Varianta 3
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã douã componente [(a) + (b)] dintr-o epruvetã, lãsând ca reziduu al treilea component (c), apoi douã componente [(b) + (c)] se îndepãrteazã dintr-o altã epruvetã, lãsând ca reziduu primul component a):
d3 ▪ r2P1 % = ───────── x 100 m2P2 % = 100 – [P1 % + P3 %] d2 ▪ r1P3 % = ───────── x 100 m1
în care:
P1 % – procentul primului component pur uscat (component dizolvat de reactiv);
P2 % – procentul celui de al doilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv);
P3 % – procentul celui de al treilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv în a doua epruvetã);
m1 – masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m2 – masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r1 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului ºi a celui de al doilea component din prima epruvetã în primul reactiv;
r2 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea celui de al doilea ºi a celui de al treilea component din a doua epruvetã în al doilea reactiv;
d2 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetã1);
d3 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv al primului component, nedizolvat în a doua epruvetã1).
___________
1) Valorile factorului \”d\” sunt indicate în secþiunile corespunzãtoare ale Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.
I.8.1.4. Varianta 4
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã succesiv douã componente din amestec folosindu-se aceeaºi epruvetã:
P1 % = 100 – [P2 % + P3 %] d1 ▪ r1 d1P2 % = ───────── x 100 – ──── x P3 % m d2 d3 ▪ r2P3 % = ───────── x 100 m
în care:
P1 % – procentul primului component pur uscat (primul component solubil);
P2 % – procentul celui de al doilea component pur uscat (al doilea component solubil);
P3 % – procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil);
m – masa uscatã a epruvetei dupã tratarea prealabilã;
r1 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului component cu primul reactiv;
r2 – masa uscatã a reziduului obþinut dupã îndepãrtarea primului ºi a celui de al doilea component cu primul ºi cu cel de al doilea reactiv;
d1 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã a celui de al doilea component în primul reactiv1);
d2 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã a celui deal treilea component în primul reactiv1);
d3 – factorul de corecþie pentru pierderea de masã a celui de al treilea component în primul ºi în al doilea reactiv2).
___________
1) Valorile factorului \”d\” sunt indicate în secþiunile corespunzãtoare ale Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.
2) De câte ori este posibil \”d3\” trebuie determinat în prealabil prin metode experimentale.
I.8.2. Calcularea procentului fiecãrui component cu aplicarea corecþiilor prin reprizele convenþionale ºi, atunci când este cazul, a factorilor de corecþie pentru pierderile de masã din timpul tratãrii prealabile.
Se dau:
a1 + b1 a2 + b2 a3 + b3A = 1 + ─────────; B = 1 + ─────────; A = 1 + ─────────; 100 100 100atunci: P1 AP(1A) % = ──────────────────── x 100 P1 A + P2 B + P3 C P2 BP(2A) % = ──────────────────── x 100 P1 A + P2 B + P3 C P3 CP(3A) % = ──────────────────── x 100 P1 A + P2 B + P3 C
în care:
P(1A) % – procentul primului component pur uscat, inclusiv conþinutul de umiditate ºi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P(2A) % – procentul celui de al doilea component pur uscat, inclusiv conþinutul de umiditate ºi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P(3A) % – procentul celui de al treilea component pur uscat, inclusiv conþinutul de umiditate ºi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P1 – procentul primului component pur uscat, obþinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
P2 – procentul celui de al doilea component pur uscat, obþinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
P3 – procentul celui de al treilea component pur uscat, obþinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
a1 – repriza convenþionalã a primului component;
a2 – repriza convenþionalã a celui de al doilea component;
a3 – repriza convenþionalã a celui de al treilea component;
b1 – procentul pierderii de masã suferite de primul component în timpul tratãrii prealabile;
b2 – procentul pierderii de masã suferite de al doilea component în timpul tratãrii prealabile;
b3 – procentul pierderii de masã suferite de al treilea component în timpul tratãrii prealabile.
Când se aplicã o tratare prealabilã, valorile b1, b2 ºi b3 trebuie determinate, dacã este posibil, prin supunerea fiecãreia dintre fibrele care compun amestecul la tratarea prealabilã aplicatã în analizã. Fibrele pure sunt acele fibre care nu conþin niciun fel de material nefibros, cu excepþia acelora pe care le conþin în mod normal (fie naturale, fie în urma procesului de fabricaþie), în starea în care se gãsesc în materialul de analizat (nealbitã, albitã). Când fibrele separate ºi pure folosite în producerea materialului supus analizei nu sunt disponibile, trebuie sã se utilizeze valorile medii ale lui b1, b2 ºi b3, obþinute din încercãrile efectuate pe fibre pure, similare celor din amestecul supus examinãrii.
Dacã se aplicã o tratare prealabilã normalã prin extracþie cu eter de petrol ºi apã, factorii de corecþie b1, b2 ºi b3 pot fi în general neglijaþi, cu excepþia bumbacului nealbit, a inului nealbit ºi a cânepii nealbite, unde pierderea datoratã tratãrii prealabile este acceptatã ca fiind 4%, iar în cazul polipropilenei, 1%. În cazul altor fibre, de obicei, pierderile datorate tratãrii prealabile nu sunt luate în calcul.
I.8.3. Notã:
În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de calcul.
II. Metoda de analizã cantitativã prin separarea manualã a amestecurilor ternare de fibre
II.1. Domeniul de aplicare
Aceastã metodã se aplicã fibrelor textile de orice fel, cu condiþia ca acestea sã nu formeze un amestec intim ºi sã fie posibilã separarea lor manualã.
II.2. Principiu
Dupã identificarea componentelor textile, materialul nefibros se îndepãrteazã printr-o tratare prealabilã adecvatã ºi apoi fibrele se separã cu mâna, se usucã ºi se cântãresc pentru a se calcula proporþia fiecãrei fibre în amestec.
II.3. Aparaturã
II.3.1. Flacoane de cântãrire sau alte aparate care dau rezultate identice
II.3.2. Exicator conþinând silicagel autoindicator
II.3.3. Etuva cu ventilator pentru uscarea epruvetelor la 105▫C ± 3▫C
II.3.4. Balanþã analiticã cu o precizie de 0,0002 g
II.3.5. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil sã asigure rezultate identice
II.3.6. Ac
II.3.7. Torsiometru sau un alt aparat similar
II.4. Reactivi
II.4.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40▫C-60▫C
II.4.2. Apã distilatã sau deionizatã
II.5. Atmosfera de condiþionare ºi încercare
Conform pct. I.4
II.6. Eºantion de încercare de laborator
Conform pct. I.5
II.7. Tratarea prealabilã a eºantioanelor de încercare de laborator
Vezi pct. I.6.
II.8. Modul de lucru
II.8.1. Analiza firului
Se selecteazã din eºantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã cu masa de minimum 1 g. Pentru un fir foarte fin analiza se poate efectua pe o lungime minimã de 30 m, indiferent de masã.
Se taie firul în bucãþi de o lungime corespunzãtoare ºi se separã tipurile de fibre cu ajutorul unui ac ºi, dacã este necesar, cu ajutorul unui torsiometru. Tipurile de fibre astfel obþinute se plaseazã în flacoane de cântãrire, cântãrite în prealabil, ºi se usucã la temperatura de 105▫C ± 3▫C pânã la obþinerea unei mase constante, conform descrierii de la pct. I.7.1 ºi I.7.2.
II.8.2. Analiza þesãturii
Se prelevã din eºantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã cu masa de minimum 1 g, fãrã a include liziera, cu marginile prinse cu grijã pentru a se evita destrãmarea ºi paralel cu direcþia firelor de urzealã sau de bãtãturã ori, în cazul tricoturilor, cu direcþia ºirurilor sau a rândurilor. Se separã diferitele tipuri de fibre, se colecteazã în flacoane de cântãrire, cântãrite în prealabil, ºi se continuã potrivit pct. II.8.1.
II.9. Calcularea ºi exprimarea rezultatelor
Se exprimã masa fiecãrei fibre din amestec în procente din masa totalã a amestecului de fibre. Se calculeazã rezultatul pe baza masei uscate ºi pure, corectatã cu:
a) reprizele convenþionale; ºi
b) factorii de corecþie corespunzãtori pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratãrii prealabile.
II.9.1. Calcularea procentului de masã al fibrelor pure ºi uscate, fãrã sã se þinã seamã de pierderile de masã din timpul tratãrii prealabile:
100 ▪ m1 100P1 % = ────────────── = ──────────── m1 + m2 + m3 m2 + m3 1 + ─────── m1 100 ▪ m2 100P2 % = ────────────── = ──────────── m1 + m2 + m3 m1 + m3 1 + ─────── m2P3 % = 100 – (P1 % + P2 %)
în care:
P1 % – procentul primului component pur uscat;
P2 % – procentul celui de al doilea component pur uscat;
P3 % – procentul celui de al treilea component pur uscat;
m1 – masa uscatã a primului component;
m2 – masa uscatã a celui de al doilea component;
m3 – masa uscatã a celui de al treilea component.
II.9.2. Pentru calcularea procentului fiecãrui component cu aplicarea reprizelor convenþionale ºi, dacã este cazul, a factorilor de corecþie, pentru pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile, vezi pct. I.8.2.
III. Metoda de analizã cantitativã prin utilizarea ambelor procedee de separare manualã ºi chimicã a amestecurilor ternare de fibre
De câte ori este posibil trebuie utilizatã separarea manualã, þinându-se seama de proporþiile componentelor, înainte de a se trece la orice tip de tratament chimic al fiecãrei componente individuale.
IV. Precizia metodelor
Precizia indicatã în fiecare dintre metodele de analizã a amestecurilor binare de fibre se referã la reproductibilitate (vezi anexa nr. 2 la Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile). Reproductibilitatea se referã la fiabilitate, în sensul unor valori experimentale foarte apropiate obþinute de laboranþii din diferite laboratoare sau la momente diferite, folosind aceeaºi metodã ºi obþinând rezultate individuale pe epruvete dintr-un amestec omogen.
Reproductibilitatea se exprimã prin limita de încredere a rezultatelor la un nivel de încredere de 95%. Prin aceasta se înþelege cã diferenþa dintre douã rezultate dintr-o serie de analize efectuate în laboratoare diferite, în condiþiile aplicãrii normale ºi corecte a metodei la amestecuri omogene identice, nu va fi depãºitã decât în 5 cazuri din 100.
Pentru determinarea preciziei de analizã a unui amestec ternar de fibre, la analiza amestecului se aplicã în mod obiºnuit valorile indicate a fi folosite în metodele de analizã a amestecurilor binare de fibre.
Având în vedere cã în toate cele 4 variante ale analizei chimice cantitative a amestecurilor ternare au fost prevãzute douã dizolvãri (folosind douã epruvete diferite în primele 3 variante ºi o singurã epruvetã în cazul celei de a patra variante) ºi presupunând cã E1 ºi E2 reprezintã precizia celor douã metode pentru analiza amestecurilor binare, precizia rezultatelor pentru fiecare componentã este ilustratã în tabelul urmãtor:

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge