Urmeaza reducerea CAS!

Reducerea contribuțiilor de asigurãri sociale /CAS/ de la 1 ianuarie 2014 ar avea implicații productive și ar fi o gurã de oxigen pentru economie, de aceea nu trebuie privitã doar prin prisma calculelor strict contabile, afirmã, într-un interviu acordat AGERPRES, Cosmin Marinescu, consilier al ministrului Finanțelor pe probleme de politici economice, conferențiar universitar doctor la Facultatea de Economie a ASE București.
În condițiile în care studiile și evaluãrile care aratã cã impozitarea muncii este cea mai importantã povarã cu care se confruntã întreprinzãtorii, Cosmin Marinescu atrage atenția cã expansiunea bugetarã poate sufoca economia, mai ales atunci când creșterea bugetului este finanțatã prin intensificarea poverii fiscale. Asemenea riscuri sunt cu atât mai proeminente într-un context economic fragil, așa cum este evoluția economicã post-crizã, când mediul de afaceri resimte acut nevoia de stimulente economice.
AGERPRES: Care ar fi impactul bugetar în cazul unei reduceri cu trei puncte procentuale a CAS de la 1 ianuarie 2014? Care este impactul bugetar pentru un punct procentual de reducere a CAS și cum s-ar reflecta atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli bugetare?
Cosmin Marinescu: Un rãspuns scurt și la obiect ar trebui sã facã apel la o simplã abordare contabilã, în virtutea cãreia impactul bugetar net pentru un punct de reducere a CAS este de circa 680 de milioane de lei. Suma provine din faptul cã, pe de o parte, veniturile bugetare se vor reduce cu circa un miliard de lei, în timp ce, pe de altã parte, va interveni o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator în sectorul bugetar de 320 de milioane de lei. Astfel, strict contabil, reducerea CAS la angajator cu trei puncte procentuale va avea un impact bugetar net de circa douã miliarde de lei. Totuși, calculele nu trebuie sã se opreascã aici și cu atât mai puțin logica economicã. Așa cum am arãtat și cu alte ocazii, disponibilitãțile financiare rãmase la dispoziția angajatorului se vor reflecta, relativ rapid, în alte categorii de încasãri bugetare: impozit pe profit, TVA, noi contribuții potrivit cheltuielilor salariale suplimentare etc. Astfel, potrivit ipotezelor și calculelor realizate în cadrul MFP, impactul bugetar ar putea sã coboare undeva la 500 — 550 milioane de lei pentru fiecare punct procentual de reducere a CAS.
Știm foarte bine cã, pe fondul crizei economice, oamenii de afaceri invocã sistematic \’decapitalizarea financiarã\’ a afacerilor lor. Astfel, reducerea CAS va dobândi implicații productive și va fi o gurã de oxigen pentru mediul de afaceri. Iar o asemenea \’capitalizare fiscalã\’ se va vedea în creșterea investițiilor și crearea de locuri de muncã. De aceea, în opinia mea, reducerea CAS necesitã orientarea atenției, dincolo de abordarea contabilã, mai degrabã asupra economiei decât asupra bugetului statului. În esențã, astfel de mãsuri care avantajeazã economia afecteazã, la o primã vedere, bugetul statului. Însã, dacã vom cãuta doar acele mãsuri care nu afecteazã bugetul statului, atunci trebuie sã ne fie clar cã acestea nu vor avea nici potențialul de a stimula relansarea economicã și nici pe acela de a sprijini mediul de afaceri. Aceeași discuție a fost, dacã ne amintim, și în legãturã cu introducerea cotei unice de impozitare. În perioada 2004 — 2005, mulți au criticat vehement introducerea cotei unice, pe motiv cã va distruge bugetul statului.
AGERPRES: Cum se situeazã România, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în privința nivelului CAS și care sunt efectele asupra economiei ale unei sarcini fiscale foarte ridicate pe salarii?
Cosmin Marinescu: Prin cota unicã de impozitare de 16%, România beneficiazã de competitivitate fiscalã în raport cu majoritatea țãrilor UE. În schimb, așa cum aratã studiile de specialitate și evaluãrile venite chiar din sfera mediului de afaceri, impozitarea muncii este cea mai importantã povarã cu care se confruntã întreprinzãtorii. În România, salariile sunt mici, în timp ce costurile cu forța de muncã sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale apãsãtoare asupra muncii. Astfel se explicã apetența anemicã a întreprinzãtorilor de a crea noi locuri de muncã, de a angaja forța de muncã \’la vedere\’, fãrã a face apel la debușeul — uneori salvator — al muncii la negru. Sã luãm un exemplu referitor la salariul mediu net. Pentru ca un angajat sã încaseze suma de 1.604 lei, cât reprezintã în prezent câștigul salarial mediu net, angajatorul va trebui sã suporte o cheltuialã salarialã totalã de 2.897 de lei. Astfel, diferența de 1.293 de lei reprezintã impozitarea forței de muncã. Se ajunge, așadar, ca impozitarea totalã a salariilor sã fie peste 80% din salariul net.
În termeni procentuali, din cheltuiala salarialã totalã pe care angajatorul o efectueazã, doar 55% intrã în buzunarul salariatului, restul de 45% fiind \’partea\’ statului. Este lesne de înțeles, în aceste condiții, de ce nu prea se înghesuie întreprinzãtorii sã creeze locuri de muncã și sã declare, totodatã, în întregime, câștigurile salariale. Astfel se explicã de ce, în România, în condițiile unor CAS la angajator împovãrãtoare, de 27,85% în cotã cumulatã, ponderea acestor contribuții în PIB este de doar 5,7%, printre cele mai reduse din țãrile UE. Prin reducerea CAS la angajator, va avea astfel loc scoaterea la suprafațã a zeci de mii de locuri de muncã, precum și stimularea creãrii de noi locuri de muncã, ceea ce va ameliora, în același timp, inclusiv încasãrile bugetare.
Sunt instructive, în acest sens, câteva comparații în planul poverii fiscale asupra muncii din UE. De exemplu, în 2012, povara fiscalã asupra muncii, exprimatã ca procent din costul total al forței de muncã, este de 33,6% în Bulgaria, 35,5% în Polonia, 40,4% în Estonia, 39,6% în Slovacia, 41,4% în Spania, 42,4% în Cehia, 38,6% în Olanda, 32,3% în Marea Britanie. În România, o povarã fiscalã de 45% aratã o supra-impozitare a muncii, chiar în comparație cu multe din țãrile dezvoltate ale UE. Chiar și în țãrile nordice, recunoscute prin profilul redistributiv al \’statului bunãstãrii\’, impozitarea muncii este mai prietenoasã (Danemarca — 38,6%, Finlanda — 42,5%, Suedia — 42,8%).
În Bulgaria, de exemplu, pentru a fi plãtit salariul mediu net de 320 de euro, costul total cu forța de muncã este de 482 de euro. În România, pentru a fi plãtit salariul mediu net de 352 de euro, costul total cu forța de muncã este 644 de euro. Diferențele în privința poverii fiscale asupra muncii sunt evidente. Asemenea decalaje în privința impozitãrii muncii dezavantajeazã nu doar piața muncii, ci reduc inclusiv stimulentele investiționale. Formarea capitalului și fluxurile de capital ar susține mai puternic crearea de noi locuri de muncã în condițiile reducerii contribuțiilor sociale la angajator.
AGERPRES: O creștere a bugetului public poate avea și efecte negative asupra economiei? Creșterea veniturilor bugetare pe fondul unei sarcini fiscale ridicate, pentru a susține cheltuieli publice mai mari, poate încetini redresarea economicã sau chiar sufoca economia?
Cosmin Marinescu: Bineînțeles cã expansiunea bugetarã poate sufoca economia, mai ales atunci când creșterea bugetului este finanțatã prin intensificarea poverii fiscale. Asemenea riscuri sunt cu atât mai proeminente într-un context economic fragil, așa cum este evoluția economicã post-crizã, când mediul de afaceri resimte acut nevoia de stimulente economice. Actualmente, pe bugetul general consolidat, România se situeazã undeva la 35,4% din PIB. Semnificativ este faptul cã, în termeni nominali, cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat sistematic creșteri, chiar și pe fondul recesionist al crizei economice. De exemplu, în condițiile unei scãderi a PIB-ului real de 6,6% în 2009, încasãrile bugetare s-au prãbușit cu peste 37 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în ciuda austeritãții salariale, cheltuielile bugetare totale au crescut în termeni nominali cu circa 3,3 miliarde de lei în 2009, 8,6 miliarde de lei în 2010, 3,5 miliarde de lei în 2011 și 2,1 miliarde de lei în 2012. De asemenea, în 2013, inclusiv pe fondul reîntregirii salariilor, cheltuielile bugetare totale s-au extins mai consistent, cu circa 14 miliarde de lei, coroborate fiind și cu o evoluție mult mai bunã a economiei, de 2,2% creștere economicã. Firește, în comparație cu media UE, un buget de 35,4% din PIB este unul dintre cele mai reduse. Aceasta nu înseamnã, însã, cã în România impozitele sunt mici, cât mai degrabã faptul cã evaziunea fiscalã este ridicatã.
Totodatã, în legãturã cu acest decalaj în mãrimea bugetului, poate apãrea riscul nefast de a considera cã expansiunea rapidã a bugetului este sursã (proporționalã) de dezvoltare economicã, de convergențã la nivelul veniturilor și performanței economice. În opinia mea, expansiunea generoasã a bugetelor publice în țãrile dezvoltate ale UE a survenit treptat, pe fondul creșterii economice din ultimele decenii, însã mai degrabã ca efect al creșterii și nu ca premisã a acesteia. Iar în prezent, de exemplu, în contextul recesionist al crizei economice, s-a vãzut limpede cã bugetele publice mari, inflexibile, au frânat relansarea economicã în spațiul UE.
AGERPRES: Un buget pe 2014 mai suplu, fãrã majorãri ale veniturilor și cheltuielilor, care sã permitã o relaxare fiscalã în zona CAS, ar putea fi benefic pentru revenirea economiei, care, ulterior, sã permitã și bugete publice mai consistente?
Cosmin Marinescu: În condițiile unei prognoze a creșterii economice de 2,2% din PIB pentru 2014, veniturile și cheltuielile bugetare vor crește și ele. Pe de o parte, pe fondul creșterii economice, aceeași structurã a sistemului fiscal va aduce sume în plus în bugetele publice. În același timp, unele cheltuieli bugetare sunt inevitabile, cum ar fi cazul plãților de drepturi bãnești stabilite prin decizii ale instanțelor judecãtorești…Alte creșteri ale cheltuielilor bugetare sunt necesare, dacã ne gândim fie și numai la indexarea pensiilor cu rata inflației, pentru a menține cel puțin puterea de cumpãrare a acestora. Oricum, în acest domeniu al sistemului de pensii, aspectul esențial vizeazã sustenabilitatea tot mai precarã a sistemului pay-as-you-go, ceea ce ar impune reforme mult mai profunde. În planul politicilor fiscal-bugetare, problema esențialã este sã nu se forțeze creșterea veniturilor prin mãsuri fiscale pe care economia sã le penalizeze, în continuare, prin alunecarea activitãții economice cãtre economia subteranã sau prin contractarea efectivã a sferei economice productive. Aceasta reclamã, odatã în plus, nevoia de prioritizare, de regândire a unor cheltuieli în structura bugetarã. În acest sens, cred cã mai importante decât mãrimea actualã a bugetului sunt implicațiile pe care sistemul fiscal-bugetar le exercitã în economie, în sfera comportamentului economic. Cãci consolidarea economiei de piațã în România înseamnã retragerea statului, în continuare, din postura de \’jucãtor economic\’. Mã refer, în acest context, la reducerea ponderii în PIB a subvențiilor, la atenuarea consistentã a poverii arieratelor, prin întãrirea disciplinei financiar-fiscale atât la nivelul administrației publice locale, cât și în sectorul întreprinderilor de stat, care s-au obișnuit ani de-a rândul sã fie odorul rãsfãțat al politicilor bugetare.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge