Sorina Plãcintã,(Sorste), paria­zã pe nișe surprin­zã­toare, dupã ce a reu­șit sã opreascã scãderea ­businessului de lohn.

Fostul ministru Sorina Plãcintã, proprietara Grupului ­Sorste și senator al României, paria­zã pe nișe surprin­zã­toare, dupã ce a reu­șit sã opreascã scãderea ­businessului de lohn.
Decât sã nu iei nici o decizie, mai bine iei una proastã și, dacã ești om deștept, înveți din ea“, este mantra Sorinei Plãcintã (45 de ani), femeie de afaceri și politician, o combinație rarã în România. Poartã clasica „little black dress“, simplu și elegant. Senator de Vrancea, Sorina Plãcintã conduce Grupul Sorste, unul dintrei cei mai mari angajatori privați – 2.000 numãrã acum, dar parcã tot ar mai vrea sã facã și altceva, dacã timpul nu ar fi așa de scurt. Considerã piața confecțiilor, fashionul, ca fiind un bun barometru pentru sãnãtatea națiunilor. „Dacã femeile nu mai cheltuie, atunci se vede foarte clar“, spune ea. Din punctul de vedere al Sorste, femeile încã mai cheltuie. Deși core‑businessul sãu este o afacere de lohn – un segment afectat chiar înainte de crizã de creșterea costurilor cu forța de muncã și de riscul valutar – Sorina Plãcintã nu crede cã povestea lohnului s‑a încheiat. Dimpotrivã.
SCÃDEREA ÎN LOHN. Maria Grapini, pre­ședinte al asociației industriei textile, COMITEX, spune cã producãtorii în lohn – companiile de textile care lucreazã pentru branduri internaționale – au fost puternic afectați de creșterea costurilor, creștere accentuatã și de criza economicã în ultimii doi ani.
„Exportatorii nu mai au lichiditãți, nu‑și mai pot lua bani de la bãnci, nu‑și mai primesc la timp TVA‑ul de la stat. În același timp, a scãzut oferta de preț“, explicã Grapini. În cifre, la nivelul anului 2010 producția anualã estimatã de textile din România are o valoare totalã de patru miliarde de euro, 80% reprezentând exporturile. În scãdere fațã de 2008, când valoarea depãșea cinci miliarde de euro și la un nivel asemãnãtor cu 2009.
„Piața de profil a scãzut cu peste 20%, iar speranțe sã revinã la nivelul de dinainte de crizã aproape cã nu existã. Antreprenorii, rotițele economiei, nu mai au forțã“, confirmã și Sorina Plãcintã, adãugând cã aceasta este și cauza pentru care companiile locale au început sã se grupeze în parteneriate pentru a rezista în piațã. O piațã despre care proprietara Sorste crede cã trece acum (sfârșitul lui 2010 – jumãtatea lui 2011) printr‑o perioadã „de platou“, de așezare, ce ar putea fi urmatã de o creștere spre finele lui 2011.
SCHIMBAREA. Grupul Sorste din Foc­șani – cu afaceri de circa18 milioane de euro anul trecut, în scãdere fațã de 2008, când a înregistrat 24 milioane de euro – cuprinde și cele douã fabrici de confecții: Sorste, unde Sorina Plãcintã deține 100% din acțiuni, și Artifex, unde este acționar împreunã cu un partener elvețian. Scãderea afacerilor a fost cauzatã în principal de reducerea volumelor de comenzi, dar nu a însemnat un derapaj al businessului Sorste. Pentru a compensa scãderea volumelor și pentru a nu dezechilibra businessul, femeia de afaceri a ales sã schimbe clienții. „Nu am așteptat sã ne plece clienții. Schimbãrile le‑am fãcut din mers și nu a fost tocmai ușor“, spune ea. Mai exact, Sorste a trecut de la producția pentru segmentul middle (H&M, Pimkie, C&A, Lindex), clienții sãi tradiționali, cãtre clienți high‑premium, cum sunt COS (Collection of Style – divizia high a H&M) sau Agnes B, un nume celebru în moda francezã. O mișcare riscantã, în crizã tentanția este sã‑ți concentrezi eforturile în fidelizarea clienților existenți, dar eficientã. Prețurile mai mari compenseazã volumele mai mici.
Pe de altã parte, strategia respectivã a avut și o altã motivație, care ține de mediul de business local. Compania nu mai putea sã se adreseze segmentului middle, masiv, pentru cã nu reușea sã facã fațã produsului complet. „În România nu gãsești industria de bazã care sã‑ți ofere materia primã pentru a lucra. Adicã, industria care ar fi trebuit sã producã țesãturi a dispãrut. Și toatã lumea ne spune: lucrați lohn. Pãi da, lucrãm!“, puncteazã Sorina Plãcintã. Acum segmentul middle înseamnã 10% din businessul Sorste și reprezintã mai mult produse pe care Plãcintã le numește „tehnice“ – din categoria huse, pleduri. În final, efectul strategiei a fost cel scontat. Cifra de afaceri a Sorste va stagna anul acesta la aproximativ 18 milioane de euro, la fel ca anul trecut.
NIȘE SAU AFRICA. Schimbarea cliente­lei a presupus și cãutarea de noi furni­zori pentru materia primã necesarã, țesãturile de calitate. Furnizorii sunt din Italia, Franța și, mai nou, din Asia. Aceștia din urmã i‑au deschis și o perspectivã nouã. „Partenerii noștri au luat know‑how de la francezi sau italieni și l‑au aplicat la ei, în Asia“, spune Plãcintã. „Mã gândesc la Africa, despre care cred cã este o piațã a viitorului. Aș vrea ca, împreunã cu alte firme din strãinãtate, sã mergem acolo pentru a vinde know‑how“, mai spune antreprenoarea, fãrã a menționa dacã proiectul „african“ este doar o idee sau a fãcut primii pași în realizarea acestuia. Pânã când va produce confecții sau va expertiza alte businessuri în Africa, femeia de afaceri se concentreazã pe diversificarea businessului din România, tatonând nișe noi, care s‑ar putea dovedi profitabile. În acest sens a dezvoltat pe parcursul ultimului an nișe diferite de tot ceea ce fãcuse înainte. „De exemplu, acum lucrãm pentru un client mânerele la genți, le împletim din pãr de cal. Chiar ne gândim sã facem și noi genți, la un moment dat“, spune Sorina Plãcintã. De asemenea, oferã consultanțã clienților la alegerea produselor și crearea portofoliilor. Doar aceastã din urmã activitate i‑a adus deja o cifrã de afaceri de 100.000 de euro. O variantã ar fi și lansarea unui brand propriu, pentru piața localã, variantã pe care femeia de afaceri o respinge din start. De ce? „Pentru cã românii nu mai cred în produsul românesc“, este rãspunsul fãrã echivoc.
În lipsa unei perspective locale, focusul rãmâne tot pe export. Sorina Plãcintã dorește ca anul viitor sã atragã și alt tip de clienți, de genul „companiilor de familie“. „Toate aceste firme, de familie, sunt foarte bine așezate. Multinaționalele, chiar dacã au cifra de afaceri mai mare, sunt mai vulnerabile“, argumenteazã ea. A încercat în trecut sã lucreze cu Etro, o cunoscutã companie de fashion din Italia cu acționariat de „familie“, însã n‑a reușit, pierzând astfel un pariu pe care l‑a pus cu sine însãși. Iar la capitolul „pariuri personale“ se mai pot numãra investițiile în turism, în energie regenerabilã sau în servicii de plasare de bone specializate – pariuri în care deocamdatã nu se poate numi câștigãtorul.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge