România este posibil sã devinã în 10-15 ani una dintre þãrile în care numãrul celor veniþi sã se stabileascã ºi sã-ºi gãseascã un loc de muncã îl va depãºi pe cel al persoanelor care pleacã în afara þãrii, situaþie exact inversã celei de acum. Cel puþin aceasta este una dintre concluziile unui raport publicat de Banca Naþionalã a României. În prezent, piaþa localã se confruntã cu un deficit de forþã de muncã care afecteazã majoritatea agenþilor economici importanþi de la noi.
Începând cu anul 2002, dupã relaxarea restricþiilor de circulaþie a cetãþenilor români în spaþiul Schengen, între 1,5 ºi 2 milioane de persoane au emigrat în cãutarea unor noi locuri de muncã, aproape jumãtate dintre acestea cu vârste cuprinse între 20-39 ani. „Acest fenomen a generat deficite pe anumite segmente ale pieþei interne a forþei de muncã, îndeosebi în ramuri precum construcþiile sau industria textilelor ºi a confecþiilor”, se aratã în raportul BNR.
Patronatele vor 50.000 de strãini
Pentru a rezolva mãcar parþial aceastã problemã, Banca Naþionalã propune „deschiderea pieþei româneºti pentru lucrãtorii extracomunitari (în special din estul ºi sud-estul Asiei)”, soluþie îmbrãþiºatã ºi de membrii Confederaþiei Naþionale a Patronatului Român care cer acordarea de permise de muncã pentru 50.000 de cetãþeni chinezi, faþã de circa 10.000 cât a propus Ministerul Muncii. În acest sens, la sfârºitul anului trecut, a fost simplificatã ºi procedura de acordare a permisului de muncã.
Conform datelor Oficiului Român pentru Imigrãri, cei mai mulþi strãini care muncesc legal în România sunt cetãþeni turci, moldoveni ºi chinezi. Ei lucreazã mai ales în construcþii, sector care se confruntã în prezent cu un deficit de peste 200.000 de persoane. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de Fundaþia Soros, numai 7% dintre companii intenþioneazã sã angajeze cetãþeni strãini.