Mai are Romania o piata a Lanii?

Închiderea majoritãþii þesãtoriilor ºi a filaturilor din þara noastrã a dus, pe de o parte, la creºterea importurilor de haine ºi de covoare, în special din China ºi din Turcia, ºi la dispariþia tradiþiei de creºtere a oilor pentru lânã, pe de altã parte.
Piaþa internã a lânii aproape cã nu mai existã, întrucât ciobanii nu mai valorificã decât carnea – în special în preajma Paºtelui – ºi nu se mai preocupã ca lâna oilor sã fie curatã ºi de calitate, pe motiv cã nu au unde sã o vândã sau cã primesc un preþ prea mic. „Decât sã iau trei lei ºi 20 de bani pe lâna tunsã, mai bine o arunc sau las câinii sã doarmã pe ea când e frig afarã“, se plânge Vasile Ignat, crescãtor de oi din comuna Mereni, judeþul Constanþa.
De aceeaºi pãrere este ºi Mihai Dumitriu, preºedintele Patronatului Crescãtorilor ºi Exportatorilor de Ovine (PACERO), care spune cã preþurile oferite sunt mult mai mici decât costurile crescãtorilor. „Majoritatea crescãtorilor aruncã lâna sau o ard, pentru cã nu au unde sã o vândã.
ªi dacã gãsesc cumpãrãtori, oricum preþul este foarte mic, de maximum 80 de bani pentru un kilogram“, a declarat Dumitriu. El a adãugat cã pentru a tunde oile – obicei care ajutã la creºterea în greutate mai rapidã a animalelor – crescãtorii plãtesc în jur de 1,2 lei pentru fiecare în parte. „Noi rãmânem cu paguba“, a conchis Dumitriu.
Nici producãtorii de covoare nu mai sunt atraºi de lâna româneascã. „De doi-trei ani preferãm sã importãm fire de lânã din Turcia, pentru cã ne costã cu 20% mai ieftin decât dacã am cumpãra lânã din România, care dupã ce se spalã ºi se curãþã are o pierdere la procesul tehnologic de cel puþin 50%“, ne-a declarat Alexandru Boldiºor, director general al Covtex Feizy, producãtorul covoarelor de Cisnãdie.
Ideea este susþinutã ºi de Maria Grapini, preºedintele Federaþiei Patronale a Industriei Uºoare (FEPAIUS), care spune cã oierii nu mai oferã lânã de calitate. „Fibra de lânã trebuie sã aibã o anume calitate ºi uniformitate pentru a putea fi folositã la producerea covoarelor ºi a textilelor. Lâna autohtonã este foarte murdarã, iar pierderea este de 60%.
Plus cã nici rasele de oi nu mai sunt autentice“, afirmã Grapini. Ea a adãugat cã nici la export lâna nu mai este rentabilã din acelaºi motiv – lipsa calitãþii. De asemenea, un motiv foarte important din cauza cãruia piaþa lânii aproape cã nu mai existã este închiderea þesãtoriilor ºi a multor filaturi ºi fabrici de confecþii. „România preferã sã importe din China ºi din Turcia.
Producþia localã este la pãmânt“, a punctat preºedintele FEPAIUS.Grapini a adãugat cã mai existã foarte puþini ciobani, în Dobrogea, Buzãu sau Maramureº, care cresc rase autentice precum Þigaie sau Merinos, cu o lânã de calitate, pe care o exportã în special în þãrile asiatice. În rest, cei mai norocoºi ciobani sunt aceia care reuºesc sã o vândã pentru firmele de construcþii care o folosesc la izolarea clãdirilor.
Dacã majoritatea fermierilor se plâng cã nu au ce face cu lâna ºi o aruncã sau o ard decât sã o vândã pe un preþ de nimic, în judeþul Sãlaj existã ºi crescãtori care o valorificã ºi o exportã. Spre exemplu, lâna oilor crescute de fermierii din localitãþile Camãr sau Hereclean, judeþul Sãlaj, ajunge în þesãtoriile de stofã din sudul Angliei. Aici sunt produse stofe de calitate, printre cele mai cunoscute din lume, ca de exemplu tweedul englezesc.
Printre cei care au exportat lânã româneascã ce le þine de cald englezilor se numãrã ºi reprezentanþii abatorului din localitatea Hereclean, judeþul Sãlaj. „Tatãl meu a avut contracte de export cu firme din Anglia. Britanicii au vrut sã încerce, sã vadã dacã lâna româneascã este competitivã“, a declarat, pentru „Adevãrul“, Mihai Ardeleanu, directorul abatorului din Hereclean. În prezent, Mihai Ardeleanu spune cã vor sã reia exportul de lânã.
„În paralel cu activitatea abatorului, suntem în cãutare de noi contracte pentru export, am lucrat pânã acum cu firme englezeºti, aºa cã ºtim la ce sã ne aºteptãm“, explicã el. În plus, totul va depinde de calitatea lânii pe care vor reuºi sã o strângã, þesãtoriile din Anglia refuzând din start lânã cu impuritãþi sau plinã de ciulini, a punctat Ardeleanu.
Abatorul deþinut de familia Ardeleanu produce aproximativ 32.000 de tone de carne de oaie pe zi, iar 95% din producþie este exportatã.
„Carnea tranºatã ajunge în Grecia ºi în Italia, la un preþ cuprins între 4,7 euro ºi 5,3 euro pe kilogram“, afirmã Mihai Ardeleanu. El spune cã au deschis recent un magazin în Zalãu pentru a impulsiona ºi vânzãrile interne. Pânã la deschiderea abatorului din Hereclean, producãtorii era nevoiþi sã vândã animalele în viu, la un preþ mult mai mic. Potrivit ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, o oaie sau un miel este mai scump dacã este vândut gata tranºat decât dacã ar fi comercializat viu, direct de la stânã.
Abatorul din Hereclean a costat aproximativ 2,5 milioane de euro, iar jumãtate din investiþie a provenit din fonduri SAPARD. Abatorul este cel mai mare din zona Tansilvaniei. Lucrãrile de construcþie au început în 2007, iar abatorul a fost
inaugurat în mai anul acesta. El a fost realizat în colaborare cu specialiºti din Norvegia, care au adus ºi oi din rasa Alba norvegianã.
Odatã cu dispariþia pieþei lânii se va pierde ºi strãvechiul obicei al torsului, având în vedere cã tinerii nu au purtat mai departe tradiþia bunicilor lor, spun etnografii. „Sunt foarte puþini tineri care au învãþat sã toarcã. Cei care cunosc aceastã îndeletnicire o fac mai mult atunci când se prezintã la târguri tradiþionale sau la emisiuni de televiziune“, a declarat, pentru „Adevãrul“, Ion Ghinoiu, secretarul ºtiinþific al Institutului de Etnografie ºi Folclor „Constantin Brãiloiu“.
Etnograful a completat cã românii care mai torc provin din zone cu tradiþie ºi creeazã costume populare „nu ca sã le poarte, ci ca sã le vândã turiºtilor sau ansamblurilor folclorice“.
Odatã cu închiderea industriei textile autohtone, a dispãrut ºi pielãria, majoritatea hainelor fiind aduse din Turcia. „Nici pielea de la oi nu se mai vinde. Sunt tãbãcari ºi negustori turci care vin în România ca sã cumpere piele de animale, dar ei oferã preþuri foarte mici. Dacã anul trecut o piele de oaie costa 3,5 euro, acum de-abia plãtesc un euro. Ciobanii preferã sã dea pielea la Protan“, a punctat Mihai Dumitriu, preºedintele PACERO.
Dispariþia industriei producãtoare de textile ºi de covoare se reflectã ºi în importurile de lânã, care sunt foarte mici. Anul trecut, þara noastrã a importat 98 de tone, în valoare de 282.500 de euro, ºi a exportat 12.283 de tone de lânã, care au însumat 8,1 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii.
În primul semestru al anului 2009, România a importat 61 de tone de lânã, care au valorat 123.600 de euro, ºi a exportat 5,7 milioane de tone în valoare de 3,43 milioane de euro. Asta înseamnã un preþ de 2,5 lei pentru un kilogram de lânã exportat ºi de aproape 8 lei/kg pentru cea cumpãratã din strãinãtate.
România are un efectiv de aproximativ ºapte milioane de ovine ºi de caprine, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. Pentru un kilogram de lânã, ciobanii primesc în jur de 80 de bani, iar pentru o piele de oaie aproximativ un euro.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge