Anii \’80 au adus o explozie a utilizãrii materialelor textile sintetice. Iar odatã cu acest fenomen a început declinul de decenii al producãtorilor de iutã din Bangladesh, unul dintre cei mai importanþi producãtori mondiali de astfel de culturi. Lucrurile sunt însã pe cale sã schimbe.
Exporturile de iutã ºi de produse derivate din aceastã plantã au depãºit anul acesta echivalentul a un miliard de dolari, potrivit jurnaliºtilor de la BBC. Iar tendinþa de creºtere a vânzãrilor continuã, pe fondul cererii de produse biodegradabile. Noua realitate este motiv de bucurie pentru principalii producãtori de iutã: Bangladesh, India ºi China.
În plus, fibrele obþinute din iutã sunt folosite tot mai des pentru o varietate de produse. „Prin procesarea mecanicã a fibrelor ºi prin tratarea lor chimicã, din iutã se pot fabrica ambalaje, covoare ºi chiar materiale de izolare\”, spune Mohammad Asaduzzaman, cercetãtor în cadrul „Institutului Iutei\” din Bangladesh. Însã cea mai importantã întrebuinþare a fibrei de iutã rãmâne în continuare confecþionarea de saci, vânduþi acum sub etichete eco. Vorbim de o industrie care, doar în statul sud-asiatic, întrebuinþeazã forþa de muncã a peste cinci milioane de persoane. Iar revirimentul interesului giganþilor din industria textilã pentru iutã înseamnã pâine pentru o bunã parte din Bangladeshul rural. „Trebuie subliniat cã politicile publice au contribuit la rãspândirea cu rapiditate a folosirii iutei. În Bangladesh, de exemplu, guvernul a legiferat obligaþia ca toate ambalajele pentru cereale sã fie fãcute din iutã\”, afirmã ºi un alt cercetãtor local, citat de media britanicã.
Noi întrebuinþãri
Revigorarea interesului pentru culturile de iutã are la bazã ºi faptul cã plantei i s-au gãsit noi întrebinþãri, în diferite industrii. Spre exemplu, un produs pe bazã de iutã care poartã denumirea comercialã de Geotextiles este folosit cu succes în combaterea eroziunii solului, dar poate intra ºi în componenþa a diferite mixuri asfaltice, pentru a le face mai durabile. Însã cel mai ambiþios proiect al cercetãtorilor din Bangladesh este acela de a obþine un material care sã îmbine fibrele de iutã cu cele de bumbac. Primele rezultate sunt încurajatoare. Iar garanþia cã nu peste mult timp vom vedea pe piaþa haine confecþionate din acest nou material este faptul cã preþul sãu va fi unul foarte mic. Ca în orice poveste din lumea a treia existã însã ºi o mare problemã. Bangladeshul nu dispune de tehnologia necesarã pentru a produce la scarã largã maºinile care pot fabrica materialul revoluþionar.