Cum repornim economia – Patronii din textile: Riscam sa fim ca producatorii auto germani

Renuntarea la impozitul minim, neimpozitarea intreprinderilor nou create in primii trei ani de functionare sau reducerea de catre Banca Nationala a dobanzilor sunt principalale solutii pe care jucatorii din industria de textile le vad pentru repornirea economiei.
„Trebuie rezolvata problema creditarii si controlul produselor in piata pentru eliminarea contrafacerilor si a evaziunii fiscale. Trebuie renuntat la impozitarea pierderilor si, prin transe fixe, a cifrei de afaceri. Pentru stimularea crearii locurilor de munca, timp de trei ani de la infiintare, intreprinderile mici sa nu fie impozitate\”, spune Maria Grapini, administrator al Pasmatex si presedinte al Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS).
ndustria textila se numara printre domeniile afectate inca din toamna de reducerea cererii globale, valul concedierilor care a lovit atunci urmand sa aiba ecou si in 2009, cand 60.000 de angajati, reprezentand 20% din total, ar putea fi concediati.
In primele trei luni ale acestui an, firmele mari au continuat sa se restructureze, in timp ce jucatorii de talie medie si mica erau la un pas de a-si inchide portile.
Principala problema in acest moment pentru toate companiile este cash-ul avand in vedere blocajul care se instaleaza in economie.
In ceea ce priveste utilizarea banilor de la FMI si Uniunea Europeana, unii reprezentanti ai companiilor din textile atrag atentia asupra faptului ca nu ar trebui plasati in consum, pentru ca nu ar face decat sa incurajeze achizitia de bunuri din import.
Astfel, efectele vor fi similare cu cele ale programului Rabla din Germania, de care au profitat companiile straine inclusiv grupul Renault prin Dacia. Fondurile ar trebui, potrivit textilistilor, sa mearga in investitii care sa creeze locuri de munca. „Cine a inventat notiunea de «crestere economica prin consum» si nu pe seama cresterii activitatilor economice va fi in stare sa afirme ca stimularea consumului va invigora economia. Dar care economie? Cea din tara sau vom importa de la firmele care primesc ajutor economic in tarile lor de origine? Riscam sa ajungem ca firmele producatoare auto din Germania cu programul «Rabla» care prin constructie este adresat catre masini mici care nu se produc in Germania\”, spune Laszlo Dobra, administrator al producatorului de confectii Secuiana din Covasna, cu o cifra de afaceri estimata la 8,5 mil. euro anul trecut.
Si dobanzile mari scot banii din piata
Pe de alta parte, jucatorii din retail spun ca stimularea consumului este foarte importanta.
„Aceasta trebuie sa se realizeze controlat si folosind parghii macroeconomice sincronizate, pentru a nu crea dezechilibre. De exemplu, relaxarea politicii de creditare este numai unul dintre mijloacele care pot impulsiona consumul. Daca insa in acelasi timp avem cresteri ale somajului si inflatie mare, masura nu are efect. Trebuie gasit un echilibru\”, spune Ramona Stanciulescu, director general al Rafar, divizia de fashion a RTC.
Cand vorbeste despre relansarea conditiilor de creditare pentru facilitarea accesului la bani, Dan Pavel, directorul general al retailerului de incaltaminte si marochinarie Benvenuti, crede ca „bancile joaca un rol negativ in aceasta perioada prin atragerea de lichiditati, dobanzile atractive oferite la depozite agravand in prezent situatia prin retragerea banilor de pe piata\”.
In ideea sprijinirii companiilor locale, implicarea statului ar trebui sa se realizeze si prin achizitia din banii de la buget a produselor romanesti, dupa modelul unor state precum Germania. „Guvernul ar trebui sa consume pentru tot ce achizitioneaza din banii de la buget, produse romanesti, asa cum face Germania de exemplu, ar trebui sa renunte la sectorul industrial la impozitul minim si sa revina la cota unica de 16% si ar trebui sa verifice importurile din punctul de vedere al contrafacerii si modul cum se comercializeaza. Pentru IMM-uri ar trebui programe guvernamentale de promovare\”, spune Maria Grapini.
Principalele probleme pe care le identifica firmele din industria de textile sunt costurile mari de functionare, lipsa de incredere in economie, incertitudinea, lipsa de finantari la pret acceptabil. De asemenea, companiile se plang de lipsa de spirjin din partea statului.
Contextul fiscal omoara initiativele
„Statul roman prin BNR ar trebui sa reduca la minimum dobanda de refinantare, sa controleze mai bine bancile care au tendinta sa faca profit din dificultatile economice ale agentilor economici. Sa nu se introduca o fiscalitate sporita, ci mai degraba sa reduca cheltuielile bugetare pentru echilibrarea bugetului. Istoria ne arata ca orice excese in fiscalitate conduc la evaziune\”, mai spune Dobra.
Contextul fiscal actual nu lasa loc unor initiative antreprenoriale in prezent, spun cei din industria textila. „Ce motivatie poate avea un intreprinzator acum sa deschida o afacere, cand se stie ca cel putin in primul an ai cheltuieli mari de infiintare, de prospectare, promovare si este greu de presupus ca ai profit, dar trebuie sa platesti impozit pentru ca ti-ai permis sa creezi locuri de munca ce aduc bani la buget?\”, se intreaba Maria Grapini.
Stimularea exporturilor este o alta parghie prin care statul se poate implica in industria de textile, iar printre modalitatile concrete pe care textilistii le propun se numara promovarea centrelor comerciale cu produse romanesti, organizarea de expozitii in targuri internationale, expozitii permanente si subventii la productia de export.
Vizite de lucru pentru companii straine
„Pe termen scurt trebuie sa ne concentram pe promovarea exporturilor care se poate realiza prin incurajarea si subventionarea participarii firmelor romanesti la expozitii de profil si prin organizarea unor vizite de lucru pentru companiile straine pe diverse domenii de activitate\”, este de parere Dan Pavel, care crede insa ca pe termen mediu si lung revitalizarea consumului poate prinde contur prin dezvoltarea turismului si a agriculturii.
La nivel de retail, increderea populatiei intr-o evolutie pozitiva a economiei ar putea stimula vanzarile in retail.
„Sunt doi factori de care depinde consumul, in psihologia populatiei: venitul disponibil actual si venitul disponibil asteptat in viitor. Daca este asteptat un venit mai mare, populatia este inclinata sa ia credite, sacrificand practic o parte din veniturile viitoare pentru consumul prezent. Daca se asteapta la un venit disponibil mai redus, oamenii vor face economii acum, deci consumul va scadea si mai mult\”, a mai spus Ramona Stanciulescu, de la Rafar.
Criza economica triaza piata de textile, iar strategiile castigatoare nu vor putea fi validate decat de timp.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge