Competitivitatea Chinei începe sã scaada.

China a fost înainte propulsatã de globalizare. În anii 1980, producãtorii din Hong Kong s-au înghesuit în acea regiune de pe coastã în principal fiindcã nu existau multe reglementãri, iar costurile cu forþa de muncã erau reduse. Mai târziu, companiile nu au avut de ales ºi au fost nevoite sã se mute pe continent deoarece competitorii lor se mutaserã deja, iar în scurt timp furnizorii s-au repoziþionat în apropierea producãtorilor, formând comunitãþi industriale productive. Astfel, þara a devenit o verigã importantã în lanþul de producþie atât al companiilor mari, cât ºi al celor mici.
În consecinþã, China a ajuns sã fie o \”super- putere\” în materie de producþie. Din neant, China a devenit cel mai mare producãtor de oþel, jucãrii, textile, încãlþãminte, televizoare, telefoane mobile, stilouri ºi al oricãrui alt bun care se produce în prezent.
In oraºul Datang se produc peste o treime din ºosetele vândute în lume. Aproximativ 70% din bunurile contrafãcute din lume se produc în China.
Dar dupã cum spun chinezii, \”nicio sãrbãtoare nu dureazã o veºnicie\”, aºadar mai mulþi factori au început sã erodeze avantajul competitiv al þãrii. În primul rând, autoritãþile chineze au început sã instituie reglementãri referitoare la problemele de mediu.
În al doilea rând, investitorii strãini de talie micã au început sã se retragã din China pe mãsurã ce ºi-au dat seama cã a produce în China înseamnã asumarea riscului de a pierde dreptul de proprietate intelectualã. Autoritãþile de la Beijing nu au luat mãsuri suficiente pentru a stopa furtul intelectual.
Nu în ultimul rând, principalul factor care erodeazã competitivitatea Chinei este forþa de muncã. Forþa de muncã ieftinã era principalul motiv pentru care companiile strãine îºi mutau procesul de producþie în China. Însã acum, în mod paradoxal, cea mai populatã þarã de pe glob rãmâne fãrã forþã de muncã. China a avut cea mai mare ofertã de pe piaþa forþei de muncã în 2010, cu ºase ani înainte de estimãrile fãcute de analiºtii demografici de la Beijing, iar oamenii de la þarã sunt tot mai reticenþi în a se muta la oraº pentru a lucra în fabrici ºi a trãi în condiþii mizere.
Penuria de forþã de muncã a dus la majorarea salariilor, care în prezent cresc mai repede decât inflaþia ºi productivitatea. Anul trecut, salariile din mediul urban erau cu 14,3% mai mari în sectorul public ºi cu 18,3% mai mari în sectorul privat.
Americanii câºtigã.
Din aceastã situaþie, americanii sunt cei care câºtigã. Compania de consultanþã Boston estimeazã cã în 2015 va fi mai ieftin ca firmele sã producã în SUA decât în China. Muncitorii americani sunt mai productivi ºi este mai puþin probabil sã se revolte ºi sã organizeze greve, aºa cum se întâmplã în prezent în China. În plus, costurile de transport ºi termenele de livrare sunt mult mai reduse pentru bunurile produse local, iar energia este mult mai ieftinã în SUA.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge