ªcoala profesionalã ºi exporturile României

În primul rând, se cuvine sã consemnãm cã exporturile româneºti au atins în 2000 nivelul de 10 miliarde dolari, egal nivelului anterior lui 1990, iar in 2011 nivelul de 60 miliarde dolari, o creºtere absolut spectaculoasã.
Veste bunã este cã exportatorii au comenzi. ªi încã multe. În unele cazuri, comenzile acoperã tot anul 2012. Costurile mai mici cu forþa de muncã din România, managementul profesionist, tehnologille de ultimã generaþie cu care au început producþia, reducerile de costuri, inclusiv în zona cheltuielilor de personal, stabilitatea cursului de schimb, fac din fabricile din România ale multinaþionalelor ºi nu numai, o zonã de refugiu pentru comenzile internaþionale, atâtea câte mai sunt.
Vestea proastã este cã exportatorii întâmpinã dificultãþi cu finanþarea producþiei. ªi încã nu e clar ce va urma, în urma posibilei decizii a bãncilor mamã de a-ºi reduce expunerea pe România.
Altã veste proastã este absenþa forþei de muncã calificatã, care sã fie angajatã pentru onorarea comenzilor, fapt confirmat sãptãmânal de ANOFM.
În ultima sãptãmânã erau disponibile, la nivel naþional, conform ANOFM; urmãtoarele joburi: confecþioner asamblor articole din textile – 831, operator confecþioner în industria de îmbrãcãminte-þesãturi, tricotaje, mat. sintetice – 373; muncitor necalificat in industria confectiilor – 361, agent securitate- 200, vânzãtor- 178, etc. Pentru posesorii de studii superioare, 500 de locuri de muncã.
Culegem acum roadele politicii ministrului Andronescu, care a desfiinþat ºcoala profesionalã în 2003, înlocuind-o cu ºcoala de arte ºi meserii, a desfiinþat-o ºi pe aceasta definitiv în 2009, din dorinþa de a împinge toþi elevii sã cotizeze la fabricile de diplome din învãþãmântul superior. Acum se vãd efectele.
Unde suntem acum?
În urma fluctuaþiilor angajãrilor ºi salariilor din piaþa muncii, o bunã parte din muncitorii calificaþi, atâþia câþi mai erau, ºi-a gãsit de lucru în afara þãrii, pentru salarii mult mai mari, comparativ cu acelea oferite de patronii din România. Ei n-au mai fost înlocuiþi de absolvenþi de ºcoala profesionalã, pentru cã aceastã filierã de formare profesionalã n-a mai existat, cum arãtam anterior.
Pe de altã parte, România are 2-3 milioane de oameni în rural, care fac agriculturã de subzistenþã, venitul minim garantat le ajunge pentru þigãri ºi bãuturã, iar mâncarea din bãtãturã. Pânã în prezent nu existã politici publice pentru a-i aduce în sfera producþiei, de export ºi nu numai.
Legea Educaþiei Naþionale oferã, parþial, instrumente care pot schimba aceastã paradigmã. Iatã prevederile legii:
Art. 33. — (1) Învãțãmântul profesional se poate organiza în școli profesionale care pot fi unitãți independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(6) Absolvenții învãțãmântului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, pânã la vârsta de 18 ani, cel puțin un program de pregãtire profesionalã care permite dobândirea unei calificãri corespunzãtoare Cadrului național al calificãrilor.
(7) Programele de pregãtire profesionalã, prevãzute la alin. (6), sunt organizate prin unitãțile de învãțãmânt de stat și sunt gratuite, în condițiile în care sunt finalizate pânã la vârsta de 18 ani.
(8) Durata și conținutul programelor de pregãtire profesionalã sunt stabilite de unitatea de învãțãmânt, pe baza standardelor ocupaționale, prin consultare cu angajatorii.
(10) Statul susține învãțãmântul profesional și învãțãmântul liceal — filiera tehnologicã sau vocaționalã, prin: a) recunoașterea în învãțãmântul terțiar nonuniversitar a studiilor obținute în cadrul învãțãmântului liceal – filiera tehnologicã sau vocaționalã, în baza unui regulament propriu;
b) finanțarea parțialã la școlarizarea în cadrul școlilor postliceale de stat; c) burse speciale și alte forme de sprijin material.
Din anunþurile ministerului rezultã cã vor fi acordate cifre de ºcolarizare pentru ºcoala profesionalã pentru anul ºcolar urmãtor. În al doilea rând, sunt permise de lege „programe de pregatire profesionalã”, de duratã variabilã, la negociere cu agenþi economici care le solicitã ºi cu finanþarea asiguratã de stat.
Suntem tocmai în perioada pregãtirii legislaþiei secundare pentru ºcoala profesionalã ºi formarea profesionalã, aºa cã mi se par importante câteva sugestii izvorâte din experienþa de director de grup ºcolar, timp de 18 ani.
Realitatea este cã, exceptând câteva cazuri fericite, grupurile ºcolare ºi liceele tehnice nu au bazã materialã de instruire practicã modernã. Aºa cã legãtura ºi colaborarea cu agenþii economici este sine qua non.
Existã totuºi, grupuri ºcolare ºi licee tehnice, orbitând în sfera marilor companii, unele transnaþionale, (la Pitesti pentru Renault, La Tulcea pentru santierele navale, etc.), ce pot constitui exemple de bune practici pentru restul unitãþilor de învãþãmânt profesional. De acest transfer de bune practici nu se mai ocupã nimeni. Iatã o zonã, minusculã, în care regimul comunist era superior celui actual!
Agenþii economici au ºansa sã contribuie la pregãtirea forþei de muncã necesarã, în parteneriat public-privat, astfel:
Se pot înfiinþa unitãþi private de ºcoalã profesionalã ºi formare profesionalã;
Costurile sunt suportate în cea mai mare parte de stat, inclusiv in scoli private;
Pregãtirea teoreticã tehnicã poate fi impusã de companii, inclusiv prin specialiºti care sã o predea;
Instruirea practicã se poate face la agentul economic, în condiþii ºi conþinuturi pe care acesta le decide;
Cadrul de parteneriat poate fi susþinut de contracte de ºcolarizare cu ºcoli ºi elevi;
Elevii pot fi atraºi de burse de ºcolarizare, contra obligaþiei de a funcþiona în companie un numãr de ani;
Cheltuielile companiilor legate de ºcolarizare pot fi deduse din baza de impozitare;
Companiile pot primi alte avantaje fiscale, dacã sunt angrenate în pregãtirea forþei de muncã;
Pregãtirea teoreticã generalã se poate restrânge la aria comunicare, inclusiv în limbi strãine, informaticã ºi educaþia pentru societate.
Instruirea practicã revine la 2-3 zile pe sãptãmânã, cum era în ºcoala profesionalã tradiþionalã;
Grupurile ºcolare au, în general, spaþii de cazare, care trebuie refolosite pentru gãzduirea elevilor din provincie;
Formarea profesionalã a adulþilor are un cadru legal, care poate fi utilizat ºi de entitãþi private. Este drept cã pânã în prezent, formarea profesionalã privatã s-a încadrat în sintagma mai largã a fabricilor de diplome.
Rãmâne nerezolvatã formarea profesionalã a adulþilor ºi tinerilor din mediul rural, care sã-i aducã în sfera productivã, pe mãsura creºterii investiþiilor din agriculturã, turismul rural, fabricilor de prelucrare a materiilor prime furnizate de agricultura, spaþiilor de depozitare, pieþelor zonale de comerþ en gros.
Învãþãmântul tehnico-profesional (ITP) este egal ca importanþã cu învãtãmântul superior.
Ce lipseºte în momentul de faþã este implicarea masivã a mediului de afaceri în organizarea ºi funcþionarea ITP. Fuºãraia cu pregãtirea la locul de muncã, fãrã posibilitatea certificãrii achiziþiilor, fãrã o pregãtirea teoreticã tehnicã ºi generalã, ºi-a atins limitele. Economiile care se fac la pregãtirea forþei de muncã sunt mai mici decât pierderile provocate de imposibilitatea de a onora comenzi.
Statul, la rândul sãu, trebuie sã ofere cadrul legislativ atractiv, pentru implicarea efectivã ºi activã a companiilor în formarea profesionalã. Sã le ofere un cuvânt de spus în Consiliile de Administraþie ale ºcolilor, în decizia curriculei tehnice, în instruirea practicã, în avantaje fiscale ºi de altã naturã, pentru a face aceastã activitate atractivã în ochii agenþilor economici.
Legislaþia secundarã care va apare în curând, trebuie sã rãspundã acestor cerinþe ºi posibil altora, care n-au fost prinse în spaþiul unui articol.
Instituþiile media ºi ºcolile generale trebuie sã ajute la orientarea ºcolarã ºi profesionalã, sã explice pãrinþilor ºi elevilor cã nu prin cotizarea la fabricile de diplome din învãþãmântul superior îºi vor asigura un job în piaþa muncii, ci prin învãþarea unei meserii, cãutate ºi bine plãtite, oferite de piaþa muncii în proporþie de 90%, comparativ cu joburile care pretind studii superioare ºi care sunt doar în proporþie de 10%.
Articol de Stefan Vlaston.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge