10.000 de steaguri fãcute pentru 1 Decembrie la fabrica unui actor ajuns patron de croitorie

Sibianul Alexandru Bãlan, actor de meserie, visa la propria afacere, iar când agenþia de spectacole deschisã de el nu a mers, a ajuns, din întâmplare, sã deþinã o croitorie. În acest an, fabrica sa, nãscutã din acel vis, confecþioneazã aproape 10.000 de steaguri tricolore pentru Ziua Naþionalã, scrie Mediafax.
Perioada premergãtoare Zilei Naþionale este una agitatã, dar ºi profitabilã pentru o firmã din Sibiu, care are un atelier în municipiu ºi o fabricã la Mârºa, unde se confecþioneazã steaguri tricolore.
Fabrica din Mârºa face însã ºi echipamente sportive, acest sector fiind, de fapt, ºi cel cu care s-a pornit la drum.
Actor de meserie, devenit apoi ofiþer care se ocupa de programele culturale ale Cercului Militar Sibiu, Alexandru Bãlan a visat mereu sã aibã propria afacere. A deschis iniþial o agenþie de spectacole, care nu a mers. Apoi a înfiinþat o societate care se numea \”A fi\”, vrând sã fie \”un fel de distribuþie de presã ºi apoi presã\”, dar nici asta nu a mers.
În noiembrie 1994, destinul familiei Bãlan s-a schimbat dintr-o întâmplare. În curtea imobilului din municipiul Sibiu în care locuia, un spaþiu comercial în care funcþiona o croitorie era scos la licitaþie. Familia Bãlan a participat la licitaþie ºi a câºtigat, dar trebuia sã pãstreze profilul comercial al spaþiului respectiv.
\”Vreo jumãtate de an nu am fãcut nimic acolo, pentru cã noi am fi vrut sã schimbãm profilul ºi sã fac o agenþie de spectacole. Cum nu s-a putut, iar noi plãteam chirie lunarã, am deschis o croitorie\”, povesteºte Alexandru Bãlan.
Activitatea a început cu câteva croitorese care lucrau haine la comandã, apoi s-a trecut la confecþionarea de salopete, apoi haine pentru copii, sãculeþi, cãptuºeli pentru încãlþãminte, în funcþie de comenzile care se puteau obþine.
Între 1996 ºi 1998, Alexandru Bãlan spune cã a învãþat, de fapt, meserie ºi regulile economiei de piaþã, descoperind lucrul în lohn. A început sã lucreze echipamente sportive în lohn, pentru un mare fabricant din Irlanda, pentru care lucreazã ºi în prezent, deºi în proporþie mult mai micã.
În paralel, la propunerea Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã, a organizat cursuri de ºcolarizare.
\”Noi dupã-amiaza nu lucram ºi au venit cei de la AJOFM ºi ne-au întrebat dacã nu vrem sã facem cursuri. Era perioada în care toate fostele sudoriþe sau strungãriþe se recalificau pentru a deveni confecþioneri. Am fãcut primul curs cu 25 de femei disponibilizate de la o fabricã din Mârºa. Dupã ce am încheiat cursul, în fiecare zi, câte una dintre ele venea pe la firmã sã vadã dacã nu facem angajãri. Aºa ne-am gândit sã deschidem o fabricã la Mârºa. Am luat o fostã cantinã-restaurant, în care ploua cu gãleata, am renovat-o ºi am deschis o fabricã cu 11-12 dintre fetele de la curs. Aºa am ajuns sã avem fabrica la Mârºa\”, povesteºte Alexandru Bãlan.
Fabrica iniþialã avea 600 de metri pãtraþi, acum are 1.600 de metri pãtraþi, dar trebuie extinsã pentru cã \”a devenit înghesuitã ºi nu se mai poate aºa\”.
Dupã ce a lucrat o perioadã bunã mai mult pentru partenerul irlandez, Alexandru Bãlan a început sã dezvolte propria afacere. A redus de la an la an procentul de producþie în lohn ºi a sporit producþia proprie, în paralel cu tehnologizarea.
În primii ani a cumpãrat cele mai performante maºini de brodat, apoi a dezvoltat sectorul de imprimerie, putând sã facã acum ambele operaþiuni pe diferite materiale textile.
ªi acum mai lucreazã cam 20 la sutã din producþia totalã în lohn, dar, chiar ºi în ani de crizã, firma a fãcut investiþii, a crescut cifra de afaceri ºi a obþinut profit.
\”Criza – normal cã ne-a lovit. Am plecat de la 130 de angajaþi, iar în 2008 rãmãseserãm cu 50. Acum am ajuns iar la 70. Dar cum se spune: «Ce nu te omoarã, te întãreºte». Aºa a fost ºi la noi cu criza. În ultimii doi ani am fãcut investiþii cam de 300.000 de euro în tehnologie ºi am crescut cifra de afaceri, având anul acesta peste 1,20 milioane de euro. E foarte adevãrat cã a fost mai greu, a trebuit sã dãm noi mai mult din aripi decât în alþi ani, dar ne-am descurcat. Pentru orice firmã din industria textilã cea mai mare spaimã este China. Ãia vin cu mãrfuri foarte ieftine, fãrã taxe vamale, pentru cã pe alocuri sistemul este foarte uºor de penetrat, ºi se impun pe piaþã. Noi am reuºit de ne-am gãsit niºa noastrã atât pe plan intern, cât ºi internaþional, suntem o firmã ce poate executa comenzi mici ºi medii, pentru echipe de 15 jucãtori, aºa cã nu ne-am pus în calea Chinei ºi am scãpat\”, afirmã Alexandru Bãlan.
Alexandru Bãlan povesteºte cã înainte de 1 Decembrie este agitaþie atât în atelierul de producþie din centrul municipiului Sibiu, cât ºi în fabrica de la Mârºa.
\”Avem comenzi de steaguri destul de mari în perioada asta. E adevãrat, faptul cã urmeazã Ziua Naþionalã stimuleazã interesul, ºi al instituþiilor, ºi al oamenilor. ªi partenerii noºtri, deveniþi tradiþionali, au venit ºi au comandat seturi noi de steaguri ca sã le arboreze. Sunt localitãþi, mai mari sau mai mici, care au considerat cã trebuie sã cinsteascã aºa cum se cuvine Ziua Naþionalã ºi au fãcut comenzi la noi, urmând sã-ºi pavoazeze localitãþile cu tricolor ºi mie mi se pare un lucru bun, care þine pânã la urmã de normalitate\”, afirmã Alexandru Bãlan.
El spune cã fabrica a început, încã din octombrie, sã lucreze steaguri pentru Ziua Naþionalã, urmând sã fie confecþionate, în total, aproape 10.000 de drapele, de toate dimensiunile.
\”Trebuie sã vã spun cã steagul naþional, prin lege, nu are niºte dimensiuni, ci are niºte proporþii ºi, respectând proporþiile, poþi sã faci orice fel de dimensiune. Noi lucrãm de la steguleþe mici de birou, pânã la steaguri foarte mari, cel mai mare steag pe care l-am fãcut fiind de dimensiunile unei jumãtãþi de stadion\”, afirmã Alexandru Bãlan.
Preþul unui steag porneºte de la câþiva lei ºi poate depãºi 1.000 de lei, \”dacã se pune problema de anumite însemne brodate, metalizate, fiind steaguri de înalt protocol\”.
Fabrica de la Mârºa confecþioneazã nu numai drapele tricolore, ci ºi steaguri pentru diferite ambasade, firme, organizaþii, asociaþii sau cluburi sportive.
\”Putem face steaguri brodate, steaguri imprimate sau combinaþii de cele douã, fiind singura firmã din þarã care poate combina cele douã proceduri. Sunt extrem de dificile, pentru anumite steaguri trebuie concepþie, proiectare ºi abia apoi confecþionare, dar facem astfel încât clienþii noºtri sã fie mulþumiþi. Un steag cu multe însemne, broderii, de dimensuni mari, poate ajunge ºi pânã la 500 de euro\”, explicã Alexandru Bãlan.
Firma acestuia a realizat, în anul 2008, peste o mie de steaguri de toate dimensiunile pentru toate statele participante la Summit-ul NATO de la Bucureºti.
Tot firma din Mârºa a confecþionat steagul arborat la Casa Poporului, acesta fiind un drapel conceput special, cu o lance super ranforsatã, pentru a face faþã condiþiilor meteo ºi înãlþimii la care este arborat.
Sectorul de echipamente sportive al firmei produce, în prezent, echipament pentru ºcolile de schi din Austria, Elveþia ºi Italia, fiind în lucru peste 40.000 de veste.
Acelaºi sector a produs echipament sportiv pentru cluburile Steaua, Dinamo, Urziceni, Oþelul sau Oltchim Râmnicu Vâlcea.
Muncitorii de la Mârºa au îmbrãcat lotul naþional de rugby, dar ºi pe cel de polo la Campionatul Mondial din China.
Anual, fabrica de la Mârºa confecþioneazã aproximativ 40.000 de steaguri, 50.000 de fanioane, 15.000 de echipamente sportive complete, dar ºi eºarfe, calendare ºi alte materiale promoþionale.

Articole HOT

Business Texin
f
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

black

Black Winter Fashion On Charles Bridge

city

Walking On San Francisco Street Alone

girl

Woman Enjoying Grossglockner High Alpine Road in Austria

Știri

Business Texin
d
dress

Woman Wearing Red Dress-Holding Turned On String lights

Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Nemo enim ipsam voluptatem...

2
fashion

Before Start My Day, Ten Minute For Makeup – VIDEO

3
fashion

Boho Peace Hippie Girl Enjoying Summer with Flower Styling

4
black

Black Winter Fashion On Charles Bridge